Fiecare profesor scos din ambientul său are un calm aparte. Poate a dorit să se facă profesor, dar odată devenit așa ceva, este exasperat de elevi, programă, salariu mizer, alte neajunsuri și lipsa de respect. Dar în momentul în care se reprofilează capătă valențe de om puternic, calm, inteligent (măcar mimează gândirea fără să fie întrerupt). Odată scos din mediul său, devine chiar un monument de calități. Dacă și meseria pe care și-o alege în continuarea celei de profesor este diametral opusă celei precedente, garantat va fi și mai schimbat, părând cu adevărat un intelectual. Bine, de la a părea, până la a fi, este cale lungă, dar de undeva tot începe.
Raționamentul ar spune că majoritatea oamenilor ar fi așa. Scoți un șofer de autobuz/ TIR din mediul său plin de nervi, cu ambuteiaje sau termene limită, și chiar se va simți bine. Va fi răbdător, calm în vorbire, orice spune parcă ar atârna pe cântarul inteligenței mai mult decât jumătate din literatura universală a omului. Iar momentele sale de profundă meditație chiar vor părea un timp bine folosit, toți așteptând de la el să scoată o perlă care să revoluționeze lumea sau măcar pe cei din jurul său. Apoi dacă e pe de-astea, mă extind.
Daca am scoate o actriță porno din industrie cum ar fi? Mai săracă sigur va fi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu