Este o zi din saptamana, iar programul posturilor tv se imparte in buletine de stiri. Daca dimineata sunt stiri din categoria "pana", adica 2-3 accidente rutiere, 1-2 betivi adormiti pe trotuar, asa la trecerea timpului. Ei bine, catre pranz se schimba atitudinea. Sunt scoase subiecte mai hard, deja apar crimele, mor oamenii in accidente si parca simtim apropierea de "ora de varf". Si ajungem la ora de varf... Care ora, normal, e ora 17, impreuna cu nelipsitul jurnal de stiri de la ora 5 aka "stirile de 5".
Nu voi zice de babele violate, sau de alt taran omorat la carciuma sau de alt apartament/magazin ce s-a intamplat sa ia foc "neintentionat". Voi comenta insa alt "personaj principal" din buletinele de stiri. Ma refer la sinucidere, si implicit la sinuciderea din "iubire". Dar cred ca am comis o greseala... Stirile de ora 5 sunt mai pline cu violuri decat cu sinucideri, iar cel de la ora 7 e mai "bogat" in astfel de subiecte. Si astfel indrept greseala si zic: "Observator" sta sa inceapa, iar Esca e deja la pupitru... Vizionare (adica lecturare) placuta.
Acum ca am subiectul, incep comentarea... O fi bine?
Decorul fiind in mare acelasi... Un oras sau un sat, personajele fiind doua, aceste doua fiind: un el, caruia ii voi zice Adam si ea, pe care o voi numi Eva. Acum avem decorul, personajele... Am uitat ceva? Da, sigur ca am uitat, nu exista povestea. Iar povestea este: pare-se ca de iubire (cam o dau in cliseu, dar fie). Desigur la inceput a fost atractie reciproca, apoi s-a transformat intr-o frumoasa sau urata poveste de dragoste (clasica poveste de iubire intre el si ea). Iar aceasta poveste este una care se termina cu o despartire, desi existand iubirea, au fost prezente si alte sentimente. Despartirea se produce astfel: unul dintre ei, nu are importanta daca el sau ea, decide sa puna punct relatiei si totul se incheie intre cei doi.
Fiind parasit, celalalt gaseste solutia tuturor problemelor: sinuciderea. Si se sinucide folosind cele mai dureroase sau ineficiente metode: pastile, mutilari, spanzurari, lovit(a) de tren etc. Ambulanta, paramedici, reporterițe vibrante tin microfonul emotionate, si magie... subiect de stiri: "iubirea neimplinita aduce tristete".
Si desigur replicile post-subiect... "vai, saracu', a dracu' scorpie l-a lasat cu inima sfasiata" ... "ce porci sunt si barbatii astia! a lasat-o pe biata fata prada suferintei" ... Hai ca intelegeti la ce ma refer, ati tot intalnit asta.
Acum concluzia povestii:
Fara sa mai fac referire la religie, sinuciderea (chiar si cea din iubire) este un gest pripit, necugetat, care desi pare a rezolva toate problemele, aduce de fapt mult mai multe. Privind inntr-un mod cat mai obiectiv, incerc sa gasesc partile pro si contra ale sinuciderii, in speta, sinuciderea ca urmare a neimplinirii iubirii.
Voi incepe asadar cu partea buna:
Ei bine, din punctul meu de vedere, nu exista parte buna, nu exista avantaje, dar incerc sa gasesc ceva. De cele mai multe ori este invocata suferinta, neimpartasirea iubirii etc. Desigur, aceste trairi pot exista, si pot fi simtite de cel parasit, cel "ranit" in iubire. Decide sa-si ia zile (oare noptile nu si le ia?), si a pus capat tuturor suferintelor, sentimentelor triste. Este o solutie, dar este o solutie simpla, ca si cum ai trisa la examenul vietii. Alt lucru bun nu mai gasesc, decat unul singur, dar care nu aduce nimic bun pe termen mai lung. Acest lucru de care spun este impacarea celor doi, dupa ce unul dintre ei are o incercare nereusita de sinucidere. Se poate ca celalalt sa realizeze ce a pierdut si sa vrea sa refaca relatia. Dar la fel de adevarat poate fi si faptul ca celalalt (cel care a parasit in prima instanta) se intoarce la "sinucigas" din mila, sau din dorinta de a-l ajuta sa treaca peste, sa-i fie alaturi pana isi da seama ca intre ei chiar nu mai poate fi nimic. Inclin sa cred ca mila este sentimentul ce-i face sa se impace, dar acest sentiment nu face bine niciunuia, in special nu face bine celui in suferinta.
Acum, partea rea, cea la care sunt atatea motive de spus:
Cei care au incercari de sinucidere dupa se sunt parasiti, uita o iubire ce nu poate fi rupta la fel de usor. Este vorba de iubirea parintilor fata de copilul lor (numesc cazul in care nu este orfan, si se intelege bine cu familia). Nu se gandesc ca au pierdut o iubire cu o femeie/cu un barbat, dar odata cu sinuciderea, pierd si aceasta iubire cu cei dragi, familia ce i-a fost alaturi. Familia nu va inceta sa-l iubeasca, dar nemaifiind in viata, suferinta (si cheltuiala cu inmormantarea) provocata lor este mult mai mare decat suferinta simtita in momentul unei despartirii de persoana iubita.
Apoi alt argument contra poate fi lasitatea de a "iesi" din viata pe "usa din spate". Probabil ca celalalt cand va auzi, va varsa o lacrima, sau mai multe, dar va trece peste, mai rar sa se sinucida pentru a putea fi cu cel mort pe lumea cealalta. Si daca va fi sa se sinucida, o va face mai mult intr-un act de moment, poate si cu un sentiment de vina.
Si pentru ca in Romania se pune accent pe ce cred altii, si ce zic cei din jur, lista asta continua cu partea rea ca prea putini oameni vor compatimii o persoana ce decide sa se sinucida, ci dimpotriva, vor avea remarci jignitoare, comentarii dure ce au la baza modul cum vede fiecare viata, iubirea, lumea etc. Printre aceste comentarii, se regasesc cele de genul: "acum nu mai poti parasi pe nimeni ca-si ia nebunii viata" sau "de-aia nu ne mai ajuta Dumnezeu! Pai, la cata rautate e, la ce sa ne mai asteptam?". Cum este sa fii parinte si sa te gandesti ca oamenii barfesc asa despre fiul/fiica ta?
Si ca sa inchei rotund, voi mai scrie inca un argument contra si inchei cu aceasta lista. Acest ultim argument este faptul ca viata si implicit iubirea, nu se leaga de o anumita persoana. Si ca sa introduc si cateva idei mai trecute prin timp... Daca povestea de iubirea s-a incheiat, inseamna ca nu era iubirea adevarata, si e mai bine ca s-a incheiat intr-o faza incipienta, fara ceva serios pornit. Si in mod sigur ati mai auzit asta, lumea e plina de femei/barbati, iubirea poate fi cunoscuta langa oricare din acestia. Suntem 6 miliarde de oameni pe Pamant, deci cam 3 miliarde de femei, din care 2 miliarde casatorite, cam 500 milioane sunt sub 18 ani, 300 milioane sunt intr-o relatie, 150 milioane nu va plac, sau nu le placeti, si in final mai raman cam 50 milioane de femei. Acum vorbind la obiect, nu poti spune ca ai trait iubirea doar cu o persoana, pana nu te apropii de moarte si faci rezumatul vietii tale. In viata poti intalni iubirea nu doar odata si gata, s-a incheiat povestea. Ca unii sunt norocosi si din prima au gasit iubirea... avantajul lor, dar asta nu inseamna ca devine regula.
Despre subiectul "Sinuciderea din iubire" se pot scrie multe, eu aici am incercat sa fac un rezumat, iar ideea de baza, pe care sta scris tot ce e mai sus este aceasta: Nu sunt suficiente argumente pro deciziei de a te sinucide, fie ca e sinucidere din iubire sau din alt motiv. Pur si simplu, vazandu-ti de viata in continuare, castigi mult mai mult decat daca mori.
Revin cu sinuciderea in general...
2 comentarii:
Ai dreptate ..nu noi hotaram cand sa venim pe lume dar nici cand sa plecam..dar am o mica nelamurire...sa zicem ca am 23 de ani ,sunt casatorita de 2 ani cu un barbat minunat pe care il iubesc foarte mult (si el pe mine)...aflu ca am o boala incurabila ...incerc toate tratamentele posibile s imposibile..boala avanseaza..in 2 ani ajung o leguma,nu pot face nimic singura.... sotul este umbra mea ..depind de el..sa mananc ,sa fac baie ...totul..eu nu pot decat respira singura.Doctorii spun ca pot trai asa chiar si 10-15 ani.Ce fac ma sinucid sa-l las liber (va suferi ceva ,dar nu toata viata)sau continui sa fiu o povara 10-15 ani ....ce fac?
pop
As comenta prea mult aici ca sa zic ideea mea, asa ca fac un articol azi pe tema asta. Citeste-l si vorbim...
Trimiteți un comentariu