Din dragoste. Sau iubirea altfel.

Cum toate se caracterizeaza prin dualitatea, si iubirea o simti cu adevarat dupa ceva dezamagiri. Este ca rafinarea simturilor, tot trecand prin asa ceva ajungi sa vrei si sa stii ce vrei de la iubire. Nu prea exista dragoste sincera pentru ca toate sunt o suma a intamplarilor vechi din trecut. Insa poti iubi fara sa ai ceva in trecut, daca intalnesti pe cineva care iti prezinta rand pe rand sentimentele, iti spune primul "te iubesc" din viata ta, sau primul sincer si ajungi sa intelegi cum e, ce e. 


Mai exista si iubirea cunoscuta prin citirea si trairea ei prin ochii altora, din carti, sau ascultand ce altii iti spun despre ea. Nu vei ajunge sa o intelegi pe deplin, dar comparand cu ce ai tot aflat sau afli, intelegi cum sunt starile prin care treci. Ce e sigur, iubirea nu este pentru totdeauna, pentru ea nu merita sa te sinucizi, sau sa risti totul. Ea este doar o suma de trairi, sentimente, pe care merita sa le ai in viata, sa le simti pe toate deodata si le dai un nume, "iubire". 


Tot pun posturile astea despre iubire pentru ca vad in ultimul timp tendinta cu sinuciderile din dragoste si cu, poate, o proasta intelege a sentimentului. Prea multi il percep ca fiind sentimentul suprem, este, dar nici la modul tragic. Nu exista iubire unica, doar iubire pe parcursul vietii, simtita in diferite moduri.
vor mai fi sa vina astfel de articole.