Fiecare vede şcoala altfel, unii ca pe o temniţă atotinchizitoare care subjugă plapuma de caractere nonconformiste şi care nu lasă mentalităţile noi să se ridice către un prag nou al creaţiei. Plapumă, şi nu pătură, pentru că este o îngrămădire de figuri boeme şi genii neînţelese cum nu prea vezi, pătura fiind prea subţire pentru a le conferi o metaforă suficientă. Iar şcoala pentru alţii este primul mediu în care socializează, în care îşi descoperă prietenii pentru viitor, ce să mai, numai de bine la adresa ei. Da, asta e şcoala, prin prisma multor puncte de vedere, dar ceva uneşte aceşti toţi elevi: examenele. Eu am prins perioada cu Capacitatea, cu Testele naţionale, când ne strângeau pe toţi la nişte şcoli mai răsărite de pe un areal şi ne puneau, la unison şi la oră fixă, să rezolvăm nişte teste pe care ni le vârau sub nas. Dar având în vedere că citeşti ce scriu aici e clar că ai ajuns la un liceu şi acele teste sunt în spate. Eşti elev de 9-11? N-am treabă cu tine, ţine articolul ăsta până faci 12 clase şi apoi revino, schimbăm o vorbă atunci. Ai încadrare la elev de clasa a 12-a? Perfect, bosulică, stai pe-aproape, show-ul acum începe, se deschide.
Bine, începe şcoala, ultima clasă de şcoală propriu-zisă, vine o tanti sau un nene şi începe să te sperie cu examenul mereu ştiut sub prescurtarea de: “Bacul”. Până aici ţi-a fost, sentinţa ţi-e semnată, te va izbi și pe tine precum pe mulţi alţii. Acum sunt şi eu la mijloc de clasă a doișpea, îmi place în general să pierd timpul găsind mereu un motiv aparent plauzibil (măcar în mintea mea) că învăţatul poate fi amânat. Ce ştiu despre Bac sunt istorisirile altora, cum că e greu, cum că e uşor, cum că va fi nevoie de meditator, cum că mă descurc singur, adică o ceaţă densă şi apăsătoare. Eu sunt genul care şi-a dat seama că nu-i place munca, şi-a tras o viziune uşoară asupra lumii şi a ales o facultate la care nu i se cer note sau medii, ci doar un examen la admitere. Dar alţii sunt mai visători sau mai doritori de meserii grele şi trebuincioase unei societăţi. Aceştia sunt medicii, farmaciştii, programatorii, ASE-iștii şi avocaţii viitorului, cei pe care îi veţi înjura pentru diverse nemulţumiri din lumea voastră. Ăsta e planul următor, dar mai întâi e Bacul.
Încă din clasa a 9-a i se aud zumzetele pe care le produce, dar ce dracu', mai sunt patru ani, nimeni nu se apucă de Bac fiind boboc în liceu. A 10-a trece drept “clasă-treaptă”, abia ţi-ai câştigat statutul de elev superior oricărui nou sosit, eşti un fel de lider asupra masei de boboci veniţi acum. Clasa a 11-a vine, de regulă, cu o schimbare de program, iar gluma se-ngroașă, lumea asmute câinii lecţiilor asupra ta şi cam simţi morcovul care îţi intră treptat spre finalul anului. Hopa, a venit a doișpea, gata, morcovul e cu frunze cu tot intrat, meditatorul pentru Mate e plătit şi mai cauţi încă vreo doi meditatori pentru Română şi Chimie sau Biologie. Broboane închipuite de transpiraţie vin în rapel pe sufletul tău mâhnit de faptul că nu se mai termină o dată toată tevadura cu meditaţii, şcoală, morală şi planuri. În general treabă se împarte cam aşa: juma' dintre profesori abandonează materia, notele fiind date printre picături şi printre micile întrevederi de 3-4 ore pe semestru, iar restul sunt cei porniţi, care vor să îngraşă porcul, recte elevul, cu cunoştinţe fix în ultimul an.
Şi vine şi Bacul, cum, necum timpul a trecut, înveţi noi înjurături pe măsură ce termini fiecare examen şi te gândeşti că dacă-ţi bagi destule lucruri în inima profilor, poate-poate le rămâi în suflet. Eu zic că ar fi acum momentul să apară rezultatele, dau o fugă să le văd.
M-am întors, le-am văzut, ce să zic acum, parcă mă simt un jucător la loto. Nu numai că am avut şansa să joc gratis, dar ca un meritoriu elev ce sunt, am reuşit performanţa să mai joc o dată, cică în toamnă. Deci, acum o fi fost doar preludiul. Ah, şi la preludiu nu m-am priceput niciodată, cum nici la luat Bacu’ se pare ca nu mă pricep, deşi spre bulgari am trecut o dată cu bacul. Admitere! Ho, bre, nu te grăbi aşa, vin şi eu, nu închide lista!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu