Subspecie a comentatorului pe Internet

Comentatul pe Internet, în esenţa sa, este nimic, este un mare fum prin care treci și ţi se pare că ai trecut prin focul care l-a provocat. Dezbaterile și polemicile pe Internet nu contează pentru nimeni și nimic, doar fiecare are impresia că ceea ce zice este important și luat în seamă. Ei, dar lucrurile au mers frumos și bine până să apară o subspecie a comentatorilor pe Internet. Aceasta e atât de ingrată, încât nu merită nume, este cea care reușește o auto-felaţie cu toate coastele la locul lor și mai și zâmbește după, așteptând o notă bună.

Contrar aparențelor, acesta e un loc de reeducare - sursa: legun.co.uk

Această subspecie de care zic sunt cei care după ce întind pe zeci de pixeli - da' ce zic zeci, poate chiar sute! - comentarii care au caracter clar de atac sau măcar o opoziție vizibilă și la final trântesc unul din următoarele: relax, pace, peace, cheers, numai bine. Reacţia mea la așa ceva e să îi prind pe o alee întunecată, să-i răpesc, să-i duc într-un beci întunecat, să-i leg de podea cu lanțuri imense și să-i bat în mod repetat. Și, în timpul ăsta, să am o meclă de psihopat scelerat și să le spun "relax, bro, nu-ţi fac nimic, pace, totul va fi bine. Cheers!". Hai, fie, să primească o șansă de a se îndrepta. Dar dacă n-o fac, tre' zăvorâți într-un subsol de la marginea lumii, să primească pâine cu sare, foarte puţină apă și să-i pui să se bată între ei pentru libertate ca să vezi dacă atunci mai sunt pacifiști.

Singurul context socio-culturalo-amicalo-facebook-cian acceptat pentru cuvintele de mai sus sunt: "Coae, îţi dau o bere mâine. Cheers!", "bro, fii miserupist. Relax!", "eu-s rupt rău. Pace!". Dacă ai mai mult de 10 cuvinte deja nu mai ai ce căuta cu acele pacifisme la final de zicere.