(Aici ar trebui să fie începutul, dar nu știu cum să mă adresez, nu citesc cărți de rugăciuni, astfel că tu consideră că am pus un început. E ca și cum te-aș fi apelat cu taxa inversă, vorbim și merge discuția, nu-mi pasă de tarif.)
De mine ai mai auzit, că deh, tu le știi pe toate, așa te laudă pupincuriștii ăia prin Biblie și prin biserică. Dacă știi de mine, știi și că înainte mai vorbeam cu tine seara, purtam o conversație lungă, dar apoi au renunțat ai mei la fix și n-am mai putut să te sun. Acum revin. Nu știu ce îți mai spun oamenii când vorbesc cu tine, nu prea sunt la curent, cred că nu-mi merge update-ul la notificări, astfel că improvizez. Da, între timp am mai crescut și eu, am ajuns să am oarșece bază educațională din școală și te-am renegat. Acum ce să-ți zic eu. “U cf bos? Cmz?” Mna, nu-mi iese, astfel că... Cum mai e pe la matale, pezevenchi bătrân ce ești? (Să zicem că ai răspuns. Mersi.)
Mai nou mi-am dat seama de ceva. Mai ții minte când eram în clasa întâi și era ora de religie? Cred că atunci mi-am pierdut naivitatea. Era momentul rugăciunii de final și eram cu mâinile împreunate, iar pe perete stătea scris “p*la”. Am ajuns acasă și i-am zis mamei, iar ea mi-a zis că tu oricum “ne iei pe toți la p...”. Pe moment am trecut peste, nu știam prea multe, dar când am aflat sensul cuvintelor, o poartă s-a deschis. Da, era poartă de la școală, treceam la liceu și matale deveneai un prieten imaginar cam bătrân.
Să știi că nu sunt profitor, nu vreau nimic prea important, că oricum am auzit că sunt pe un loc bun și că intru pe dosar în Rai, astfel că aici m-ar strica prea mult bine dacă l-aș avea. Iar dacă voi vrea ceva cândva undeva prin viitor, voi avea grijă să obțin, că în baza ta... și fecioarele ar rămâne așa. Nu vreau sănătate, că am grijă să nu mă duc prin locuri nespălate, umede și umbroase. Nu vreau fericire că oricum o pierd, am văzut că tristețea rămâne mai mult timp. Nu vreau bani, mă dedau la prostii și mă stric. Nu vreau iubire, că mă stric la stomac de la “fluturași”. Nu vreau pace interioară, că mi-am propus să nu las organele să se războiască între ele. Sunt băiat dăștept și mă descurc eu, doar ai văzut ce bine i-am dat în cap babei ăleia care se ținea scai de stâlpul semaforului și nu voia să treacă stradă fix când să fac și eu o faptă bună.
În final, nu știu cum să închei. Nu e scrisoare să zic “Al tău sincer... Eu", dar spun și eu că să o duci bine, ai grijă de ăștia care îți vin în vizită, ține-i mai mult, nu-i lăsa să plece. Hai pa, pișicherule, ma bucur că nu ți-ai pierdut umorul.
12 comentarii:
1. foarte misto textul:))
2. La multi Ani!
3. ce mai faci?
4. /me misses talking to u>:D<
Mersi. Legat de urare, bunicu' avea o vorba, niciodata nu spunea "La Multi Ani!", ci "sa traim si vedem!". Deci traim. Eu fac bine, scriu, dupa cum se vede, incerc din ce in ce mai bine, sper ca-mi si iese.
Abordarea ta mi se pare interesantă. Nu înțeleg însă care este scopul mesajului tău. Vrei să demonstrezi că nu ai nevoie de Cel de Sus? Sau că nu contează dacă ai sau nu nevoie de El, deoarece oricum te lasă baltă? Unele apelative mi s-au părut prea îndrăznețe. Ce rost are să te tragi de șireturi cu Cineva care oricum nu te bagă în seamă?
Nu tot ce scriu are vreun scop, ci scriu pentru ca sunt situatii pe care mi le imaginez. In locul Lui Dumnezeu puteam sa-l pun pe vecinu' meu, dar sigur nu-l stiai (si nici cei care ar fi citit), astfel ca am ales un simbol. Apelativele sunt indraznete, spui tu, dar in ce context? Daca eu Il vad drept cel mai bun prieten al meu sau cea mai apropiata persoana fata de mine, faptul ca "ne tragem asa de sireturi" nu este o blasfemie. Eu astept sa ma bage in seama, dar cred ca este si el putin ocupat.
Cred că tocmai te-a băgat în seamă. Felicitări! Ai reușit!
Cum am reusit? Cand m-a bagat in seama si eu n-am fost atent?
vei vedea...
Dak tu vrei k eu sa te cred ..te cam inseli ..ai scris textul asta intr.un moment de plictiseala ..sau cand erai sup pe D.zeu?:)) as vrea sa.mi spui dak ,,acum,,la varsta asta..n.ai momente in care te gandesti in gand la o rugaciune..dak spui k nu ..nu te voi cred;) te cunosc prea bn..app si necredinciosul are o credinta..crede in ideea lui;) ..pop
app..nu confund;) dar k sa faci glume pe seama asta inseamna sa susti k nu crezi in D.zeu..stii poruncile?;)..pop
Nu ma gandesc in gand la rugaciuni, dar de ce ma pui sa raspund pt ca apoi sa spui ca nu ma crezi?
Necredinciosul are o credinta, desigur, dar religia si credinta nu e totuna. Stiu si poruncile, stiu si crezul, dar asta inseamna ce? Ca sunt credincios? Nu, ci ca am avut un moment in viata mea in care am invatat ceva ce poate candva, in vreo discutie imi va folosi.
sa.mi spui si mie la ce iti foloseste crezul intr.o discutie .. ce altceva ai mai invatat doar pt ca e posibil in viitor sa.ti foloseasca intr.o discutie..legat de porunci , am intrebat dak le cunosti pt a vedea dak sti ce spune a 3 porunca ..care zice kam asa " sa nu iei in desert numele Domnului,D.zeul tau ,caci Domnul nu va lasa nepedepsit pe cel care va lua in desert numele Lui "..am intrebat dak esti credincios pt a vedea de ce faci glumele astea. acum am inteles ..crezi in alt " EL":)) ...pop
Se reduce totul la a crede intr-un El? Nu, nu cred in alt el, iar daca nu cred in Dumnezeu, la ce-mi trebuie sa urmez o porunca? Nu urmez Coranul, caci Allah nu exista pentru mine.
Fac glume pentru ca lumea vrea sa le vada, vrea sa vada cum te iei de valorilor ei, sa stie ca altul e contra, pentru a avea in cine arunca cu pietre cand totul se duce de rapa.
Trimiteți un comentariu