Pages

1 iunie 2011

Eu, arogant și arogant

Omul, în general, și mai ales în particular, vrea să fie o vită condusă către un scop suprem de către un seamăn de-al lui, el nu vrea să ia decizii sau să-și facă griji, vrea doar să fie ăla care pune umărul la treabă, apoi să se scuture și să plece mulțumit de folosul pe care l-a adus societății. Am spus-o prea abrupt și poate un pic forțat, dar omul vrea să simtă o putere cum îl apasă pe umerii conștiinței ca să știe că nu e el responsabil de ce face. Aici intervin eu, un om suprem, un om ales dintr-o mie, ales de către mine personal, mă ung, pun, numesc domn, lider, șef, zeu peste tot ce înseamnă omenire.


Asta e doar o doză exagerată de aroganță, dar o aroganță atât de puternică încât dacă o transmit vreme de vreo 10 ani încontinuu și fără să mă poticnesc, oamenii din jur chiar vor crede că sunt ceva superior lor, nu doar unul ca ei, și vor începe să asculte de prelegerile mele ca de ale unui zeu pogorât de pe vreun Athos, Asgard sau Sinai. Nu trebuie să fac ceva, decât să exist și atunci, pe măsură ce voi fi tot mai sus, oamenii vor simți că o nouă forță psihică îi asuprește. Da, timpul este îndelungat și trebuie să am răbdare cu orice cretin care va tinde să vrea ceea ce am, dar nu-i atât de complicat pe cât pare, doar că e de durată. Eu și luptătorii de gherilă sau eu și luptătorii din Al-Qaeda.


În general sunt arogant pentru că doar la asta mă pricep pentru că la carte nu am excelat, am preferat să fiu arogant, la lucrul manual sau orice implică dexteritate nu excelez pentru că nu sunt genul care să se bazeze pe propria forță pentru că, iar, sunt arogant, prin cuvinte îi pot forța pe alții să facă ce vreau. De-aia sunt arogant și nu se poate să-mi iasă altceva. Probabil că peste ani voi căuta sau mi se va ivi ocazia să revin pe scena sălii de festivități din liceu ca să fiu un arogant nemaivăzut care să mintă mințile noi, din fața lui, cu actele lui de vitejie. Iar atunci voi fi împlinit, căci am reușit să mint atâția puști că viața e chiar frumoasă. Dar voi spune asta arogant fiind, deci ei vor greși că mă vor crede. Voi fi un lider pentru spiritele lente care vor dori o mână forte. Poate nu voi fi eu mereu, dar mereu voi avea atitudinea potrivită pentru a-i conduce pe oameni în orice prostie vor dori ei să realizeze.

Vrei să cucerești o virgină? Ai nevoie de zeu, trebuie să fii pe lângă arogant. Vrei să fii cel mai deștept? Scuze, dar câinii sunt deștepți, oamenii sunt inteligenți, deci nu pot să te ajut. Vrei bani? A, de-ăia vreau și eu. Nu știu cum se fac. Dar în rest absolut orice. Doar câteva nu.

Un comentariu:

Anonim spunea...

oamenii se las condusii,dar nu toti,oamenii sunt intelegatori pentru ca daca la fiecare cuvant le sare tandara,atunci am fi fost in razboi civil de mii de ani,oamenii sunt toleranti dar prind ideia foarte repede si acolo unde e un arogant,se nimereste sa mai apara unul,atunci incepe greul pentru cucerirea "prostimii",pentru ca nu ai de ce sa fii arogant daca nu exista "prostimea",idea ta e buna,incearca si nici nu trebuie sa ajungi unde ti-ai propus,e un exercitiu bun pentru formarea caracterului,mi s-a parut ca aroganta la care ai vrea sa ajungi,seamana destul de bine cu o dictatura...ganduri mari intr-un corp mic. critica te invata,dar te si ajuta daca tii cont de ea,orice esec e o experienta pentru viitor