Pages

3 mai 2011

Dacă aș fi… scriitor

Prin școală te-au terorizat cărţile împreună cu baba sau moșul pe care îl credeai senil care te puneau să citești? Vrei să te răzbuni pentru ce ai îndurat? Vrei să rămâi în mintea tuturor fără să faci ceva care să necesite multă muncă? Bun, aici e de tine, ia de stai jos, vei vedea cum textul se așterne sub ochii tăi și cu afli răspunsul la toate întrebările pe care nu ţi le-ai pus niciodată. Și probabil nici nu ți le vei mai pune după aceste secunde.


Umblă vorba prin târg că e greu să scrii, nopţi nedormite dedicate pasiunii, timp liber pierdut în detrimentul unei investigaţii solitare pentru cartea ta sau materialul tău. Nu zic că nu umblă așa vorba, dar parcă-i prea goală și lipsită de substanţa scriitoricească. De fapt e muncă, dar încep lecţia asta prin a te îndemna să scrii ușor. Nu te osteni cu acele romane grele, realiste, obiective sau subiective, semi-istorice sau pe deplin înfipte în nervurile istoriei. Ia ceva lite, ceva ușor, care să fie - you get my point - de o prostie incurabilă, să mustească a lene prin fiece por. Dacă ești fată te apuci de chicklit, dacă ești băiat te apuci de ceva cu vârcolaci și vampiri, iar dacă ești ceva la mijloc tot pe vampiri mergi. Vrăjitorii - Harry Potter style - sunt așa anul trecut.

Nu-i greu, alegi locuri ciudate, de mintea-ţi inventate, iar la masă stând, începi să baţi în tastatura PC-ul textul, că doar n-oi fi un nostalgic impotent cu evoluţia ca să scrii de mână. Creezi o întreagă lume, neapărat te inspiri niţel din "Dracula" lui monsieur Bram sau din deja prea plânsa și citita serie "Amurg" a unei dudui din State. Scrii niște fapte idioate despre iubirea dintre rase, chiar poți s-o dai ușor interracial, nimănui nu-i displace un pic de porno într-un roman care, speră acei cititori, va fi ecranizat. Neapărat să fie un abis între specii, îţi poţi chiar permite să încrucișezi, în mlădiosul limbaj literar, un cerber cu o femeie căreia îi este teamă de chestii cu mai mult de două capete. Ideea e să fii cât mai idiot în gândire. Hai că nu-i greu, mai ales că vei fi la vârsta la care vei fi idiot în gândire crezând că nevastă-ta ar pune vreodată în aplicare fanteziile pe care le ai cu ea.


După finalizarea romanului o duci la o editură unde o duduie sau un nene nu mai potenţi culturalo-literar ca un puști de clasa a 5-a cu liceul făcut la distanţă și diploma luată de la colţul străzii, va crede că a descoperit următorul Kafka sau poate chiar un Lovecraft cu altoire de cruntă prostie. Îţi va fi publicată cartea, vezi bine câte cărți proaste sunt în lobrărie, iar după zece-douăzeci de ani copiii îţi vor umple cu de toate frigiderul fără să ceri. Succes! Hai cu cartea.

Un comentariu:

Anonim spunea...

in curand, dam de alti pseudo-artisti ridicati la grad de genii.

P.S.librărie*